Există 7 metode tradiționale de marketing ale arhitecților folosite ani la rând, cu rezultate discutabile.
1. Networking profesional
Arhitecții de succes au excelat în a-și face relații în mediile care contează. O recomandare poate veni de la oricine. De aceea au ținut aproape de constructorii, inginerii, investitorii pe care îi cunosc. Această metodă ni s-a potrivit ca o mănușă, pentru că în activitatea noastră intrăm în contact cu mulți alți profesioniști.
2. Activitate în organizațiile profesionale
Consultanții de marketing merg până acolo încât recomandă crearea propriilor organizații. Degeaba ești activ, dacă nu ești un lider al comunității. Un bun exemplu este acela al Fundației Pro Patrimonio. Arhitectul Șerban Sturdza este, cu siguranță, pasionat de restaurări. Este îngrijorat de soarta patrimoniului construit. Dar este perceput și ca un lider incontestabil, un expert în privința restaurării.
3. Networking social
Cum am zis deja, oricine poate face o recomandare. De ce nu ar ști frizerul sau coafeza cu ce te ocupi? Dar cele mai de succes metode (mai ales în țările anglo-saxone) este înscrierea în cluburi. Prezența în Country Clubul din zona ta în statele sudice, sau cluburile gentlemen-ilor din Marea Britanie te pot face cunoscut printre persoanele care vor avea, vreodată, ceva de construit. Colegul de club te poate recomanda și cuiva din afară, nu? În Europa Occidentală sunt mai influente camerele de comerț, camerele bilaterale șamd.
4. Legături politice și administrative
Fundațiile Regelui Carol al II-lea aveau și proiecte pentru arhitecți, nu doar stipendii pentru scriitori. În zilele noastre, o relație bună în politică încă poate aduce un flux constant de lucrări. Sunt încă mulți arhitecți care primesc lucrări cu predilecție de la 1-2 primării, contra unor comisioane, bineînțeles.
5. Publicitate
Da, arhitecții își fac publicitate. De la anunțurile în Pagini Aurii, anunțuri de mică și mare publicitate, arhitecții și-au făcut mereu publicitate. În România anunțurile se dădeau în România Liberă: arhitect, execut PAC, 7$/mp. Concurența a împins prețul PAC-ului până pe la 2$.
6. Cold calls
Odată ce arhitectul și-a făcut relații prin mediile profesionale, sociale, politice, face ceea ce se numesc cold calls. Nu vinde neapărat, dar ține să arate că este viu.
7. Activitate publicistică
Puțini arhitecți au avut o activitate publicistică interesantă. Deși mulți publică în revistele de specialitate, aceasta se întâmplă mai ales în mediul academic. Există însă și excepții. Una dintre cele mai interesante este cea a arhitectului american Henry Louis Gibson. Am scris despre cărțile lui, din păcate doar în engleză, aici: http://www.octavian-ungureanu.ro/architect/learning-louis-henry-gibson-architect/
De ce aceste metode tradiționale de marketing ale arhitecților nu mai funcționează atât de bine
Primele 4 metode tradiționale de marketing ale arhitecților sunt cam același lucru. Este vorba despre construirea unor rețele sociale, în sensul clasic. Este vorba despre cultivarea relațiilor interumane. Este un quid pro quo.
Activitatea publicistică este însă mai interesantă. Ea poate, dacă este bine făcută, să țintească exact publicul care trebuie țintit. Cine ar cumpăra o carte despre cum trebuie construite casele, dacă nu chiar cineva care intenționează să construiască?
Am amintit cărțile scrise de H.L.Gibson. Una se cheamă Convenient Houses. Este o pledoarie făcută la sfârșitul secolului al 19-lea pentru o arhitectură funcțională. Arhitectul a educat piața, așezându-se în postura de expert în arta proiectării și construirii caselor.
Cea de-a doua se numește „Beautiful House: A Study In House Building”. În ambele cărți, Gibson discută despre diferitele încăperi, despre decorațiuni și estetică, despre prețurile curente (cu devize complete), atacă inclusiv chestiunea eficienței energetice. El arată cititorilor că nu ar trebui să le fie indiferent dacă vor consuma 2 sau 7 tone de cărbune peste iarnă.
Marketingul făcut de arhitecți a fost întotdeauna anost și ineficient.
Brandingul personal
Brandingul personal ar fi trebuit trecut printre cele de mai sus. Dar el a reușit în cazuri atât de puține, încât nu merită atât de multă atenție din perspectivă istorică. Vorbim de nume ca Le Corbusier, Frank Lloyd Wright șamd. Cu siguranță că se poate încerca refacerea experienței lor, dar aceasta ar fi o aventură plină de onstacole.
Brandingul personal reușește abia acum să devină eficient. Sunt tot mai mulți arhitecți care au măcar blogul lor personal, sau o pagină profesională de Facebook, Instagram sau Linkedin.
Trecând peste faptul că arhitecții continuă să vorbească pentru aproape orice alt public înafară de cel potențial interesat de serviciile lor, brandingul personal poate susține promovarea unui birou de arhitectură, măcar pentru că aduce o notă umană. Am mai scris deja, oamenii vor să facă afaceri cu alți oameni, nu cu firme ascunse în spatele unor website-uri impersonale.